În cel mai de bază propagandă este o informație părtinitoare sau înșelătoare vehiculată prin intermediul unor forme de mass-media cu intenția de a promova o agendă politică sau un punct de vedere. Propaganda nu este în mod deliberat obiectivă și face de obicei parte dintr-o campanie psihologică mai amplă pentru a influența oamenii spre o opinie specifică. Poate include minciuni directe sau dezinformare și cenzură mai subtilă.

Cum funcționează propaganda

Propaganda funcționează prin atingerea emoțiilor prin imagini, lozinci și utilizarea selectivă a informațiilor sau controlul și cenzura faptelor. Acest lucru este valabil mai ales dacă propaganda este utilizată de un guvern care controlează mass-media prin cenzură sau unul care deține și conduce mijloace de informare în masă, așa cum a fost cazul în fosta Uniune Sovietică.

Diferența dintre propagandă și zvonuri este că propaganda are intenție în spatele ei, de obicei cu o campanie organizată, finanțată.

Publicitatea politică modernă, în special atacurile publicitare care creează o impresie negativă despre un candidat, poate intra în categoria propagandei – deși astfel de reclame sunt în general văzute ca fiind mai puțin sinistre decât propaganda sponsorizată de stat.

Exemple celebre de propagandă

Cele mai evidente exemple de propagandă se întâmplă în timpul războaielor când guvernele încearcă să-și adune poporul împotriva unui inamic comun. În timpul primului război mondial și al doilea război mondial, au fost utilizate în mod obișnuit afișe care înfățișau inamicul ca fiind rău.

Această tehnică a fost considerată importantă nu doar pentru a câștiga opinia publică, ci pentru a convinge soldații să lupte în bătălii adesea sângeroase. Dacă o asemenea propagandă a avut efecte negative pe termen lung este încă discutabil. Porecle derogatorii au fost date dușmanilor în ambele războaie mondiale, iar afișele arătau soldații japonezi și germani asemănători șobolanilor sau monștrilor.

În timpul Războiului Rece, atât Uniunea Sovietică, cât și Regatul Unit Statele au folosit propagandă unul împotriva celuilalt, pentru a încerca să-și convingă propriii cetățeni, precum și pe cei din alte țări, despre cine avea dreptate. În Cuba lui Fidel Castro, propaganda era ceva obișnuit, întrucât el îi aduna pe cubanezi pentru a îmbrățișa comunismul.

Utilizările neguvernamentale ale propagandei

Nu este întotdeauna un stat sau o instituție care folosește propaganda. Corporațiile, organizațiile non-profit și campaniile politice vor folosi tehnici foarte asemănătoare cu propaganda pentru a afecta prețurile acțiunilor sau condițiile pieței, pentru a promova o legislație sau pentru a face ca un candidat rival să arate rău.

Poate fi la fel de simplu ca difuzarea unui zvon despre o companie rivală sau sugerarea unor nedreptăți de către un candidat politic. Chiar dacă informațiile sunt neadevărate, dacă o știre primește un zvon și începe să pună întrebări, poate fi dificil să o respingi.

Dacă un lider sau un politician, în special președintele, face o remarcă înșelătoare sau negativă despre o companie sau o persoană, și aceasta poate avea efectul de a influența opinia publică într-o anumită direcție.

Propaganda și știri false

Propaganda a adoptat o nouă întorsătură odată cu apariția așa-numitelor site-uri de știri false. Editorii care caută venituri din publicitate prin vizualizări de pagină vor crea articole „știri” incorecte sau înșelătoare, cu titluri senzaționale sau controversate. Odată ce aceste articole încep să circule pe platformele de socializare, poate fi foarte dificil să le verifici sau să le respingi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *